"Jim Năsturel și Lukas, mecanicul de locomotivă", de Michael Ende(VI)

Capitolul al șaisprezeceea:În care Jim Năsturel trece printr-o grea încercare 
 Mai stătură cei doi până veni apusul și după ce și ultima iluzie dispăru o porniră. Merseră ce merseră și după ceva timp, vulturii care se țineau după ei făcură cale întoarsă, iar Jim rămase șocat. Jim îi spuse lui Lukas să se uite în spate, iar Lukas încremeni și el pentru o secundă. În spatele lor se afla un uriaș  foarte înalt și bătrân. Lukas îl studie puțin și până la urmă realiză că uriașul părea să fie prietenos.
După ceva timp, uriașul scoase o vorbă și îi rugă să nu plece. Lukas îi făcu semn uriașului și se mai apropiară de el. Jim era mort de frică, dar merse cu Lukas. Uriașul prinse și el încredere în ei și se apropie. Aici, veni partea cea mai ciudată. Cu cât uriașul se apropia, acesta se făcea tot mai mic și până la urmă când ajunse la ei era cu un cap mai scund ca Lukas. Cei doi rămaseră șocați, dar până la urmă se dezmeteciră și făcură cunoștiință. "Uriașul" spuse că îl cheamă Tor Tor, ba chiar se oferi să le spună despre el și îi și invită la el acasă (o colibă într-o oază).

Capitolul al șaptesprezecelea:În care Uriașul Părelnic explică felul lui de-a fi și se arată recunoscător
 Uriașul Părelnic îi duse la el acasă, unde îi servi cu bunătăți, iar Emma fu și ea umplută cu apă. După ce mâncară, Uriașul Părelnic le spuse povestea sa. Ei bine, acesta nu avea vreo cine știe ce poveste, ci pur și simplu dacă se depărta părea mai mare, dar nu creștea deloc. Așa se născuse el. Bătrânul le spuse unde s-a mai născut el și de ce se află în deșert, mulțumindu-le că au vorbit cu el. 
Lukas fu foarte încânatat de bătrân și îi rugă dacă poate să-i ajute, spunându-i toată povestea lor. Uriașul fu de acord să-i ajute pe cei doi și spuse că îi va scoate el din deșert, ducându-i până la Tărâmul Negrelor Stânci. Însă, era o problemă. Putea să-i scoată din deșert doar noaptea pentru că ziua se creeau acele imagini, așa că trebuiau să se grăbească.

Capitolul al optsprezecelea: În care călătorii se despart de Uriașul Părelnic și, trezindu-se față în față cu Gura Morții, nu-și pot vedea mai departe de drum
 Cei 3 ajunseră imediat la capătul deșertului, iar în fața lor se zărea un nimic. Acela era Tărâmul Negrelor Stânci. Uriașul le expică că trebuie să țină drept și să nu se abată niciun pic de la drum și nici să nu iasă afară deoarece vor îngheța instantaneu.Uriașul le spuse că Cetatea Dragonilor se află în Ținutul Celor o Mie de Vulcani, care se afla la vreo 700 de metri de Capătul Lumii, iar singurul drum care duce acolo trece prin Tărâmul Negrelor Stânci. Drumul pe care trebuiau să o ia trece printr-o strașnică poartă de stânci, numită Gura Morții. O poți cunoaște deoarece "urlă" în ultimul fel.
Și așa, cei doi își luară rămas bun de la bătrân. Nu vă pot descrie prin ce peripeții au trecut cei doi, dar cert este că au reușit fix la limită, deoarece au trecut și fix atunci li s-au terminat cărbunii.






Comentarii